Salty drops
Si iata infruntand-o, sfidand-o cu catargul nalt, semet. Luceste in desele stafulgerari ale vazduhului si tremura sub ragetele lui. Mai bine rege o zi decat o viata las. Asa sa fie? Asa m-am simtit alaturi de ea... precum corabia ai carei mateloti se simt zei pentru o clipita. Poate nu vreau sa fiu mareata, dar vreau sa ma pot clatina, chiar si periculos, ca si vasul in bataia furtunii si a valurilor spumoase, si sa reusesc tot eu sa ma balansez inapoi.
Si am crezut ca asta fac, ca asta pot si ca sunt in stare. Si priveste-ma acum sunt mai in deriva decat un vas fara carma, decat o barca fara vasle. Ce s-a ales de mine? Ce am fost inainte? Aceeasi presupun. Singura diferenta: nu mai esti. M-am amagit... tu erai carma mea, carja mea. Am ramas un olog.
Unde este soarele dupa furtuna? Cand rasare pe strada mea? Sau poate pana rasare furtuna o sa mature toti matelotii si o sa slefuiasca vasul cu ei, iar razele acelea pline de speranta vor da lumii la iveala numai o pustietate dezolanta. Se mai intampla.
Dar hai sa nu te intristez. Mai incercam datul la vasle pana maine sau poimaine...si asteptam rasaritul. Mare! nu-mi putrezi inca vaslele!!!
